Când mă privești, simt că timpul stă un pic pe loc. E ca și cum întreaga lume ar dispărea și am rămâne doar noi doi, într-o bulă de sinceritate și căldură. Îmi place cum sclipește curiozitatea în ei, cum se micșorează când râzi cu poftă și cum devin profunzi atunci când ești pe gânduri.
Această piesă este o scrisoare deschisă către acea persoană care îți luminează ziua fără să știe. Este despre acea conexiune tăcută care începe cu o simplă privire. Tu nu știi cât de mult îmi plac ochii tăi! Când mă privești, simt că timpul stă un pic pe loc
Așa că, data viitoare când ne întâlnim privirile, să știi că în mintea mea rulează acest singur gând: Această piesă este o scrisoare deschisă către acea
Ți-ar plăcea să textul cu un detaliu anume despre culoarea ochilor sau despre o amintire comună pe care o aveți? Așa că, data viitoare când ne întâlnim privirile,
Nu e vorba doar de culoare sau de formă, ci de felul în care par să zâmbească înaintea buzelor tale. E o lumină acolo care îmi dă o stare de bine pe care nu o pot explica în cuvinte, oricât aș încerca.
Uneori mă pierd în cuvinte, alteori în gânduri, dar cel mai des mă pierd în privirea ta. E un univers întreg acolo, unul pe care nu l-am explorat complet, dar care mă atrage ca un magnet de fiecare dată când suntem față în față.
Poate că nu ți-am spus-o niciodată direct, poate că am lăsat doar gesturile să vorbească, dar adevărul e acesta: ochii tăi sunt locul meu preferat din lume. Sunt oglinda unui suflet pe care vreau să-l cunosc tot mai mult, zi după zi.